Ce măsoară acest test
Stima de sine este sentimentul tău general legat de propria valoare. Nu este același lucru cu încrederea într-o singură abilitate sau cu modul în care te văd ceilalți. Acest test îți oferă un scor general și patru componente:
| Componentă | Întrebarea la care răspunde |
|---|---|
| Valoarea de sine | Simți că ești o persoană valoroasă? |
| Încrederea în abilități | Ai încredere în tine că poți face față provocărilor? |
| Autoacceptarea | Îți poți accepta defectele cu blândețe? |
| Încrederea socială | Te simți în largul tău să fii tu înțiți/înțiți printre alții? |
Cum funcționează testul și cum este punctat
Evaluezi 20 de afirmații, câte cinci pentru fiecare componentă, de la “De acord în totalitate” la “De acord”. Șapte sunt inversate, cum ar fi “Simț adesea că nu sunt suficient de bun”.
Fiecare răspuns aduce de la 0 la 4 puncte, iar scorul tău general și cele patru componente sunt afișate sub formă de procente.
| Scor general | Rezultat |
|---|---|
| 0% la 35% | Stimă de sine scăzută |
| 36% la 55% | Stimă de sine fragilă |
| 56% la 75% | Stimă de sine sănătoasă |
| 76% la 100% | Stimă de sine ridicată |
Exemplu de afirmație (Autoacceptare): „Îmi place de mine, chiar dacă nu sunt perfect.” Un acord puternic adaugă 4 puncte.
Toate afirmațiile au fost scrise de PrismaTest. Ele urmează cercetările publicate, dar nu sunt copiate din Scala de stimă de sine Rosenberg.
Cercetarea din spatele testului
Scala sociologului Morris Rosenberg din 1965 este cea mai utilizată măsură a stimei de sine în cercetare. De atunci, studiile au descoperit:
- Stima de sine se schimbă de-a lungul vieții. O analiză amplă realizată de Ulrich Orth și colaboratorii săi a arătat că aceasta tinde să crească din adolescență până la maturitate, atinge un vârf în jurul vârstei de 60 de ani, apoi scade la bătrânețe.
- Se corelează cu starea de bine. O stimă de sine mai ridicată prezice relații mai bune, satisfacție în muncă și sănătate mintală, deși efectele sunt moderate.
- Siguranța bate orgoliul. Psihologul Michael Kernis a făcut distincția între stima de sine sigură și cea fragilă, care depinde de aprobarea și succesul constant.
- Autocompasiunea ajută. Cercetările lui Kristin Neff sugerează că a te trata cu blândețe îți oferă un sentiment de valoare mult mai stabil decât alergarea după realizări.
Toate rezultatele posibile
Stimă de sine scăzută
Te simți adesea lipsit de valoare și ești dur cu tine însuți. Micile victorii zilnice și sprijinul pot ajuta.
Stimă de sine fragilă
Valoarea ta de sine crește și scade în funcție de critică și comparație. Autoacceptarea o stabilizează.
Stimă de sine sănătoasă
Te prețuiești și îți revii după momentele dificile.
Stimă de sine ridicată
Un sentiment puternic și sigur de valoare proprie. Rămâi deschis la feedback.
Modalități de a-ți construi stima de sine
- Observă-ți criticul interior și întreabă-te dacă vorbele lui sunt corecte.
- Ține o evidență a lucrurilor pe care le-ai făcut bine.
- Redu comparațiile, în special pe rețelele de socializare.
- Stabilește obiective mici, realizabile și sărbătorește-le.
- Petrece timp cu oameni care te tratează cu respect.
Întrebări frecvente
Care este un nivel sănătos al stimei de sine?
Stima de sine sigură: să te prețuiești în timp ce rămâi deschis la feedback și accepți imperfecțiunea.
Poate fi stima de sine prea ridicată?
Stima de sine inflamată care depinde de sentimentul de superioritate poate deveni defensivă. Stima de sine sigură este diferită și este corelată cu rezultate mai bune.
Este stima de sine scăzută o problemă de sănătate mintală?
Nu prin ea însăși, dar însoțește adesea anxietatea și depresia. Dacă ți se pare copleșitoare, discută cu un specialist.
Teste asemănătoare
Încearcă testul sindromului impostorului sau testul de inteligență emoțională.
Emoțional
Test de inteligență emoțională (EQ)
Treizeci de afirmații îți evaluează cele cinci componente ale inteligenței emoționale, de la conștientizarea de sine la abilitățile sociale, oferindu-ți o interpretare personalizată pentru fiecare.
Emoțional
Test de empatie
Douăzeci și patru de afirmații îți măsoară empatia generală și o împart în trei tipuri: înțelegerea celorlalți, rezonanța emoțională și dorința de a ajuta.
Emoțional
Testul persoanei înalt sensibile (HSP)
Douăzeci și patru de afirmații măsoară cât de sensibil ești și împart rezultatul în cele patru semne descrise de psihologul Elaine Aron.
Emoțional
Test de iubire de sine
Douăzeci de afirmații evaluează cât de bine practici iubirea de sine prin acceptare, dialog interior blând, îngrijire și limite, cu pași mici pentru aria ta cea mai slabă.
Emoțional
Test de burnout
Optsprezece afirmații verifică semnele de burnout prin prisma epuizării, cinismului și eficienței reduse, oferind pași practici pentru fiecare nivel de risc.
Emoțional
Test de furie
Șaisprezece afirmații analizează cât de des simți furie, cât de intensă este, cum o exprimi și cât de ușor te calmezi, oferind metode practice de gestionare.
Doar în scop de reflecție personală. Nu reprezintă o evaluare psihologică. Consultă cum ne construim testele.