Test de stima de sine: Cum te vezi cu adevărat?

Douăzeci de afirmații îți măsoară stima de sine și o împart în valoare de sine, încredere în propriile abilități, autoacceptare și încredere socială.

  • 20 întrebări
  • Despre 4 min
  • Gratuit, fără înregistrare
  • Bazat pe cercetări privind stima de sine globală

20 întrebări, aproximativ 4 min

Răspunde în funcție de cum te simți în general față de tine, nu doar astăzi. Nu există răspunsuri corecte.

20 de afirmații, 5 opțiuni de răspuns. Vezi nivelul tău general de stimă de sine și scorurile pentru patru aspecte ale imaginii de sine.

Ce măsoară acest test

Stima de sine este sentimentul tău general legat de propria valoare. Nu este același lucru cu încrederea într-o singură abilitate sau cu modul în care te văd ceilalți. Acest test îți oferă un scor general și patru componente:

ComponentăÎntrebarea la care răspunde
Valoarea de sineSimți că ești o persoană valoroasă?
Încrederea în abilitățiAi încredere în tine că poți face față provocărilor?
AutoacceptareaÎți poți accepta defectele cu blândețe?
Încrederea socialăTe simți în largul tău să fii tu înțiți/înțiți printre alții?

Cum funcționează testul și cum este punctat

Evaluezi 20 de afirmații, câte cinci pentru fiecare componentă, de la “De acord în totalitate” la “De acord”. Șapte sunt inversate, cum ar fi “Simț adesea că nu sunt suficient de bun”.

Fiecare răspuns aduce de la 0 la 4 puncte, iar scorul tău general și cele patru componente sunt afișate sub formă de procente.

Scor generalRezultat
0% la 35%Stimă de sine scăzută
36% la 55%Stimă de sine fragilă
56% la 75%Stimă de sine sănătoasă
76% la 100%Stimă de sine ridicată

Exemplu de afirmație (Autoacceptare): „Îmi place de mine, chiar dacă nu sunt perfect.” Un acord puternic adaugă 4 puncte.

Toate afirmațiile au fost scrise de PrismaTest. Ele urmează cercetările publicate, dar nu sunt copiate din Scala de stimă de sine Rosenberg.

Cercetarea din spatele testului

Scala sociologului Morris Rosenberg din 1965 este cea mai utilizată măsură a stimei de sine în cercetare. De atunci, studiile au descoperit:

  • Stima de sine se schimbă de-a lungul vieții. O analiză amplă realizată de Ulrich Orth și colaboratorii săi a arătat că aceasta tinde să crească din adolescență până la maturitate, atinge un vârf în jurul vârstei de 60 de ani, apoi scade la bătrânețe.
  • Se corelează cu starea de bine. O stimă de sine mai ridicată prezice relații mai bune, satisfacție în muncă și sănătate mintală, deși efectele sunt moderate.
  • Siguranța bate orgoliul. Psihologul Michael Kernis a făcut distincția între stima de sine sigură și cea fragilă, care depinde de aprobarea și succesul constant.
  • Autocompasiunea ajută. Cercetările lui Kristin Neff sugerează că a te trata cu blândețe îți oferă un sentiment de valoare mult mai stabil decât alergarea după realizări.

Toate rezultatele posibile

Stimă de sine scăzută

Te simți adesea lipsit de valoare și ești dur cu tine însuți. Micile victorii zilnice și sprijinul pot ajuta.

Stimă de sine fragilă

Valoarea ta de sine crește și scade în funcție de critică și comparație. Autoacceptarea o stabilizează.

Stimă de sine sănătoasă

Te prețuiești și îți revii după momentele dificile.

Stimă de sine ridicată

Un sentiment puternic și sigur de valoare proprie. Rămâi deschis la feedback.

Modalități de a-ți construi stima de sine

  1. Observă-ți criticul interior și întreabă-te dacă vorbele lui sunt corecte.
  2. Ține o evidență a lucrurilor pe care le-ai făcut bine.
  3. Redu comparațiile, în special pe rețelele de socializare.
  4. Stabilește obiective mici, realizabile și sărbătorește-le.
  5. Petrece timp cu oameni care te tratează cu respect.

Întrebări frecvente

Care este un nivel sănătos al stimei de sine?

Stima de sine sigură: să te prețuiești în timp ce rămâi deschis la feedback și accepți imperfecțiunea.

Poate fi stima de sine prea ridicată?

Stima de sine inflamată care depinde de sentimentul de superioritate poate deveni defensivă. Stima de sine sigură este diferită și este corelată cu rezultate mai bune.

Este stima de sine scăzută o problemă de sănătate mintală?

Nu prin ea însăși, dar însoțește adesea anxietatea și depresia. Dacă ți se pare copleșitoare, discută cu un specialist.

Teste asemănătoare

Încearcă testul sindromului impostorului sau testul de inteligență emoțională.

Doar în scop de reflecție personală. Nu reprezintă o evaluare psihologică. Consultă cum ne construim testele.