Ce măsoară acest test
Sindromul impostorului este sentimentul persistent că nu ești atât de competent pe cât cred ceilalți și că, într-o zi, vei fi „demascat”, în ciuda dovezilor succesului tău. Acest test măsoară cât de puternic experimentezi acest fenomen și îl împarte în patru tipare:
| Tipar | Ce sună în mintea ta |
|---|---|
| Frica de a fi descoperit | „În orice moment, își vor da seama că nu am ce căuta aici.” |
| Minimalizarea succesului | „Am reușit doar pentru că am avut noroc.” |
| Perfecționism | „Dacă nu este impecabil, este un eșec.” |
| Compararea cu ceilalți | „Toți ceilalți de aici sunt mult mai buni decât mine.” |
Cum funcționează testul și cum se calculează scorul
Evaluezi 20 de afirmații, cinci pentru fiecare tipar, de la „Dezaprobad puternic” la „Aprob puternic”. Patru sunt inversate, cum ar fi „Mă simt încrezător că merit succesele mele”.
Fiecare răspuns valorează între 0 și 4 puncte. Scorul tău general și pentru fiecare tipar sunt afișate sub formă de procente.
| Scorul general | Rezultat |
|---|---|
| 0% până la 30% | Puține sentimente de impostură |
| 31% până la 50% | Sentimente moderate de impostură |
| 51% până la 70% | Sentimente frecvente de impostură |
| 71% până la 100% | Sentimente intense de impostură |
Exemplu de afirmație (Minimalizarea succesului): „Când obțin un rezultat bun, mă gândesc că sarcina trebuie să fi fost ușoară.” Aprobarea puternică adaugă 4 puncte.
Toate afirmațiile au fost scrise de PrismaTest. Acestea urmează cercetările publicate, dar nu sunt preluate din Clance Impostor Phenomenon Scale.
Cercetarea din spate
Psihologii Pauline Rose Clance și Suzanne Imes au descris „fenomenul impostorului” în 1978, pe baza muncii lor cu femei cu realizări înalte. Cercetările ulterioare au arătat că acesta afectează oameni de orice gen, mediu și profesie. O analiză din 2020 realizată de Dena Bravata și colegii săi a estimat că între 9% și 82% dintre persoanele din diverse studii au raportat sentimente de impostură, cu rate ridicate în rândul studenților, medicilor și persoanelor care încep roluri noi.
Clance și Imes l-au descris ca pe o experiență, nu ca pe o tulburare. Termenul popular „sindromul impostorului” îl poate face să sune ca un diagnostic, dar nu este unul. Cercetările leagă sentimentele puternice de impostură de anxietate, epuizare și reticența de a aplica pentru promovări.
Unii cercetători subliniază, de asemenea, că sentimentele de impostură sunt uneori un răspuns rezonabil la mediile în care oamenii sunt excluși sau subestimați, deci soluția nu este doar mentalitatea individuală, ci și locuri de muncă mai incluzive.
Toate rezultatele posibile
Puține sentimente de impostură
În general, îți asumi succesele și poți accepta laudele.
Sentimente moderate de impostură
Îndoieli ocazionale, mai ales în situații noi. O listă cu realizările tale te ajută.
Sentimente frecvente de impostură
Auto-îndoială regulată care poate duce la suprasolicitare. Concentrează-te pe tiparul tău dominant.
Sentimente intense de impostură
Sentimentele puternice și persistente care te pot reține. Sprijinul unui mentor sau al unui terapeut poate ajuta.
Modalități practice de a calma sentimentele de impostură
- Colectează dovezi. Păstrează un dosar cu feedback pozitiv și realizări.
- Vorbește despre asta. Majoritatea oamenilor pe care îi admiri au simțit la fel; a spune cu voce tare reduce puterea acestui sentiment.
- Reîncadrează greșelile ca parte a învățării, nu ca dovadă că nu aparții acelui loc.
- Separă sentimentele de fapte. A te simți ca un fraudator nu înseamnă că ești unul.
- Țintește spre „suficient de bun” la sarcinile cu miză mică pentru a relaxa perfecționismul.
Întrebări frecvente
Este sindromul impostorului o boală mintală?
Nu. Este un tipar comun de gândire, nu un diagnostic. Totuși, poate contribui la stres și anxietate.
Cine suferă de sindromul impostorului?
Oricine, dar este deosebit de comun în rândul persoanelor cu realizări înalte, studenților, persoanelor noi într-un rol și persoanelor din grupuri subreprezentate în domeniul lor.
Sindromul impostorului dispare?
Adesea se estompează odată cu experiența și sprijinul, deși poate reveni cu fiecare nouă provocare.
Teste conexe
Perfecționismul și auto-îndoiala sunt adesea legate de stima de sine; încearcă testul stimei de sine.
Carieră
Test de motivație la locul de muncă
Douăzeci și patru de afirmații îți dezvăluie principalii factori de motivare la locul de muncă, de la realizare și autonomie la scop, bani și apartenență.
Carieră
Test de interese profesionale
Cincisprezece alegeri de tipul „ce ți-ar plăcea cel mai mult” te conduc către cel mai puternic dintre cele zece domenii profesionale, cu joburi de explorat.
Carieră
Test de roluri în echipă
Douăzeci și șapte de afirmații îți identifică rolul principal în echipă din nouă posibile, de la Facilitator și Motor la Generator de idei, Analist și Armonizator.
Carieră
Test de carieră Holland (RIASEC)
Evaluează 36 de activități profesionale pentru a obține codul Holland din trei litere și pentru a vedea care dintre cele șase tipuri de interes, de la Realist la Convențional, ți se potrivește cel mai bine.
Carieră
Test de aptitudini profesionale
Treizeci de afirmații îți evaluează punctele forte în șase domenii de aptitudini, de la verbal la mecanic, corelându-le cu materii școlare și cariere.
Carieră
Testul ancorelor de carieră
Treizeci și două de afirmații dezvăluie principala ta ancoră de carieră din cele opt posibile, de la expertiză tehnică la stil de viață, bazat pe cercetările lui Edgar Schein.
Doar pentru auto-reflecție. Nu este o evaluare psihologică. Vezi cum ne construim testele.